Adresa
Calarasi, b-dul 1 Decembrie 1918, nr. 1
Tel./ fax: +40 242 314925
E-mail: secretariat@culturalcl.ro
Ansamblul folcloric “BĂRĂGANUL“, format din tineri, elevi şi studenţi, a fost înfiinţat în 1993, în prezent fiind cotat de către specialiştii în folclor ca cel mai reprezentativ ansamblu din judeţ şi unul dintre cele mai valoroase din ţară.
Datorită calităţii spectacolelor şi autenticităţii repertoriului, ansamblul a câştigat aprecieri unanime la nivel naţional şi internaţional: Franţa, Japonia, Italia, SUA, Grecia, Turcia, Bulgaria, Sri Lanka şi alte ţări, făcând ca mesajul spiritualităţii româneşti să fie transmis prin cântece şi jocuri de o mare valoare artistică.
“BĂRĂGANUL“, promovează în primul rând folclorul caracteristic zonei Călăraşi dar şi frumuseţea cântecelor, dansurilor şi costumelor populare din aproape toate regiunile ţării: Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova şi Transilvania. Autenticitatea repertoriului coregrafic este conferită de faptul că dansurile, preluate din sate, sunt transpuse scenic păstrandu-se stilul interpretativ specific mediului rural.
În desenul coregrafic se regăseşte adesea cercul – element de compoziţie caracteristic folclorului românesc şi în mod special ţinuturilor sudice. O notă aparte o constituie alternarea ritmurilor lente cu cele foarte dinamice în cadrul aceluiaşi dans, ceea ce contribuie la spectaculozitatea programelor pe care le prezintă ansamblul. Ansamblul are 29 de membri cu vârste cuprinse între 11 si 32 de ani, iar coregraful ansamblului este domnul Lucian Teodorescu.
O veste extraordinară, astăzi, de Ziua Națională a României: IA, cămașa cu altiță, a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO!
Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, reunit la Rabat, Maroc, a decis includerea dosarului „Arta cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova” în Lista Patrimoniului Imaterial al Umanităţii.
În cadrul reuniunii, precedate de o campanie susţinută, plecând de la recomandările Organului de Evaluare, reprezentanţii celor două ţări au prezentat informaţii privind contribuţia elementului la vizibilitatea şi semnificaţia patrimoniului cultural imaterial naţional şi universal, conexiunea cu alte elemente de patrimoniu, dialogul între comunităţi, cercetători şi ONG-uri, precum şi măsurile de salvgardare implementate în comun de ambele state cu implicarea comunităţilor, purtătorilor şi societăţii civile.
Cele 24 de state membre ale Comitetului au apreciat valoarea elementului pentru identitatea culturală a celor două ţări, funcţiile sociale ale acestuia, aportul la consolidarea dialogului între comunităţi şi la incluziunea socială, precum şi importanţa măsurilor actuale şi viitoare de salvgardare implementate în cooperare cu comunităţile de purtători, în vederea promovării cămăşii cu altiţă, inclusiv prin intermediul acţiunilor de educaţie formală şi non-formală
Dosarul a fost susținut de Simona-Mirela Miculescu ambasador extraordinar si plenipotențiar, delegat permanent al României pe lângă UNESCO și delegația României la Rabat condusă de Demeter András István, secretar de stat în ministerul Culturii si cea a Republicii Moldova, condusă de ministrul culturii, Sergiu Prodan.
CIOFF® WORLD COUNCIL MEETING 51 WORLD CONGRESS CIOFF® 2022 PUERTO VALLARTA, MÉXICO
CIOFF® WORLD COUNCIL MEETING 51 WORLD CONGRESS CIOFF® 2022 PUERTO VALLARTA, MÉXICOCIOFF® WORLD COUNCIL MEETING 51 WORLD CONGRESS CIOFF® 2022 PUERTO VALLARTA, MÉXICOCIOFF® WORLD COUNCIL MEETING 51 WORLD CONGRESS CIOFF® 2022 PUERTO VALLARTA, MÉXICOCIOFF® WORLD COUNCIL MEETING 51 WORLD CONGRESS CIOFF® 2022 PUERTO VALLARTA, MÉXICOCIOFF® WORLD COUNCIL MEETING 51 WORLD CONGRESS CIOFF® 2022 PUERTO VALLARTA, MÉXICOCIOFF® WORLD COUNCIL MEETING 51 WORLD CONGRESS CIOFF® 2022 PUERTO VALLARTA, MÉXICO
Din 2 august 2022, Sibiul vibrează pe ritmuri tradiționale din Mexic, Turcia, Serbia, Bulgaria, Macedonia și România, la evenimentele din cadrul Festivalului Internațional de Folclor „Cântecele Munților”: spectacole folclorice în aer liber, ateliere de dans, eveniment cu specific gastronomic și parada portului popular. După tradiție, „Cântecele Munților” programează mega-spectacole în Piața Mare din Sibiu, în 5, 6 și 7 august 2022, accesul publicului fiind liber. Special pentru această manifestare, gazdele festivalului pregătesc două producții speciale: „Junii Sibiului și invitații lor” – vineri 5 august și „Loredana & Junii Sibiului” – duminică 7 august. În premieră, Junii Sibiului și Loredana evoluează împreună, într-un spectacol extraordinar din care nu vor lipsi melodii reprezentative din folclorul românesc, piese din folclorul internațional, cântece lăutărești și dueluri muzicale.
Consiliul Județean Sibiu și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul – Junii” Sibiu organizează a 47-a ediție a Festivalului Internațional de Folclor „Cântecele Munților”, în perioada 2-8 august 2022, la Sibiu. Spectacolele folclorice în aer liber, atelierele de dans, evenimentul cu specific gastronomic și parada portului popular au ca protagoniști artiștii ansamblurilor: „Del Bernal” – Mexic, „Iskra” – Bulgaria, „Ankira Anadolu” – Turcia, „Zora” și Orchestra de Muzică Populară din Voivodina – Serbia, „Toska” – Macedonia, „Cununa Carpaților” – București, „Doina Aiudului” – Alba, „Bihorul” – Bihor, „Dor Transilvan” și „Rapsodia Someșană”- Cluj, Taraful „Obcina” și „Arcanul Bătrânesc” din Frătăuții Noi – Suceava, iar din Sibiu: „Ardealul”, „Mărginimea”, „Târnavele”, „Cibinul”, Școala de dans „Ioan Macrea”, „Ceata Junilor”, „Veteranii Junii Sibiului”, Orchestra de tineret a Ansamblului „Cindrelul-Junii Sibiului” și Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului”.
Seară tradițională românească A 47-a ediție a „Cântecelor Munților” se deschide marți 2 august a.c. cu o seară tradițională românească, desfășurată la Restaurantul „Cămara Boierului” al Hotelului Hilton. Gazdele serii, membrii Ansamblului „Cindrelul-Junii Sibiului” și soliști invitați poftesc publicul într-o călătorie prin tradiții românești. Gustarea tradițională, cu chiftea, cârnați afumați, cârnați picanți, telemea, jumări, gușă de porc, mușchiuleț de porc, roșie, castravete; ciolanul de porc cu varză roșie; plăcinta cu prune; țuica, vișinata și vinul Junii Sibiului fac parte din meniul serii, alături de cântecele și dansurile populare din diferite zone ale țării.
Spectacole folclorice și ateliere de dans De miercuri până duminică, ne bucurăm de cântece și dansuri tradiționale din Europa, Asia și America în diferite spații din Sibiu. Miercuri, ora 12, în curtea interioară a Consiliului Județean Sibiu vor susține recitaluri ansamblurile „Toska”, „Zora” și „Del Bernal”. Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduiește opt ateliere de dans popular, în cadrul cărora artiști profesioniști vor face demonstrații de dansuri populare din Mexic, Turcia, Serbia, Macedonia, Bulgaria și România – zonele Mărginimea Sibiului și Bihor. Atelierele sunt organizate în 3-6 august, ora 11, în gospodării tradiționale sau la Târgul de țară. Tot la Târgul de țară din Muzeul ASTRA ne vom bucura și de șase spectacole folclorice, primul dintre ele se desfășoară în 3 august, ora 17 și propune o incursiune în Europa tradițiilor, alături de ansamblurile „Zora”, „Toska”, „Ceata Junilor” și Orchestra de Tineret a Ansamblului „Cindrelul-Junii Sibiului”, precum și o degustare de vinuri Cricova. În același spațiu vor evolua: joi, ora 17.00 – ansamblurile „Ankira Anadolu” și „Del Bernal”; vineri, ora 12- Ansamblul „Iskra”; sâmbătă, ora 11.30 – „Cununa Carpaților”, Taraful „Obcina”, „Arcanul bătrânesc”; sâmbătă, ora 16 – „Dor Transilvan”, „Mărginimea” și „Târnavele”, iar duminică, ora 12.00 – ansamblurile „Ankira Anadolu” și „Rapsodia Someșană”.
Mega-spectacole în Piața Mare Vineri 5 august, cu mic cu mare, sibienii și turiștii sunt așteptați la parada portului popular, care se va desfășura de la ora 18, pe traseul str. Nicolae Bălcescu – Piața Mare din Sibiu. La ora 19, pe scena din Piața Mare urăm bun-venit la Sibiu ansamblurilor participante în festival, iar apoi trei generații din marea familie artistică Junii Sibiului își dau întâlnire în tradiționalul spectacol „Junii Sibiului și invitații lor”. Astfel, „Ceata Junilor”, „Veteranii Junii Sibiului”, dansatorii și instrumentiștii profesioniști din Ansamblul „Cindrelul-Junii Sibiului” alături de interpreți de renume ne poftesc într-o călătorie muzical-coregrafică prin România tradițiilor; conceptul spectacolului este semnat de Silvia Macrea, coregrafia: Theodor Vasilescu și Silvia Macrea, conducerea muzicală: Gabriel Popescu. Sâmbătă seara, folclorul românesc face casă bună cu cel din Serbia și Turcia. În cea de-a doua parte a serii, Orchestra de Muzică Populară din Voivodina ne propune un concert extraordinar, alături de soliști de prim rang ai scenei muzicii populare românești. Călătoria prin tradițiile lumii continuă duminică, ora 19, prin spectacolele oferite de ansambluri din Bulgaria, Mexic și România. Interpreți binecunoscuți publicului din emisiunile TVR ne dau întâlnire, alături de Junii Sibiului, în spectacolul „Tineri și Populari”, programat duminică, în a doua parte a serii.
„Loredana & Junii Sibiului” Finalul festivalului va fi marcat duminică printr-un concert incendiar Loredana & Junii Sibiului. „În ultimii ani, la fiecare ediție a Festivalului Cântecele Munților am dezvoltat concepte artistice speciale în care folclorul să se împletească și cu alte ritmuri; de asemenea, am adus pe scena din Piața Mare interpreți de mare valoare ai muzicii pop românești. Anul acesta suntem onorați și bucuroși să oferim publicului un concert extraordinar „Loredana & Junii Sibiului”: Loredana a acceptat invitația noastră de a colabora în acest proiect inedit, în care melodii reprezentative din folclorul românesc, cântece lăutărești se vor împleti cu dansuri din folclorul internațional, ritmuri rock și dueluri muzicale” – declară Silvia Macrea, director festival. „Cântecele Munților” este cel mai mare festival folcloric al județului Sibiului, fiind inclus în calendarul prestigiosului Consiliu Internațional de Organizare a Festivalurilor Folclorice.
Foto: traditiisibiene.ro
Acțiunile CJCPCT „Cindrelul-Junii” Sibiu sunt posibile cu finanțare din partea Consiliului Județean Sibiu. Acțiunea este cofinanțată de Primăria Municipiului Sibiu. Parteneri: Muzeul ASTRA, Cricova, TVR1
Programul Festivalului Internațional de Folclor „CÂNTECELE MUNȚILOR” 2022
MARȚI, 2 AUGUST 2022
Restaurant Cămara Boierului, Hilton Sibiu *ora 20.00 – Seară tradițională românească, cu: Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului”, Oana Tomoiagă, Robert Târnăveanu, Alina Bîcă, Adrian Neamțu, Sînziana Ștefan, Ovidiu Homorodean. Prezintă: Traian Stoiță Meniu: Gustare tradițională, cu chiftea, cârnați afumați, cârnați picanți, telemea, jumări, gușă de porc, mușchiuleț de porc, roșie, castravete; ciolan de porc cu varză roșie; plăcintă cu prune; țuică; vișinată; Vinul Junii Sibiului; apă; preț meniu 120 lei/persoană, rezervări la tel. 0724/213.636
MIERCURI, 3 AUGUST 2022
Muzeul Astra, Târgul de ţară *ora 11.00 – Atelier de dansuri tradiționale mexicane, cu Ansamblul „Del Bernal” Atelier de dansuri tradiționale turcești, cu Ansamblul „Ankira Anadolu” Consiliul Județean Sibiu * ora 12.00 – Recital folcloric, susținut de Ansamblul „Toska”- Macedonia – Recital folcloric, susținut de Ansamblul „Zora” – Serbia – Recital folcloric, susținut de Ansamblul „Del Bernal”- Mexic
Muzeul Astra, Târgul de ţară * ora 17.00 – Spectacol folcloric, susținut de ansamblurile „Zora” – Serbia, „Toska”- Macedonia, „Ceata Junilor” – Sibiu și Orchestra de tineret a Ansamblului „Cindrelul-Junii Sibiului”. Prezintă: Traian Stoiță – Prezentare și degustare de vin Cricova
JOI, 4 AUGUST 2022
Muzeul Astra, Târgul de ţară * ora 11.00 – Atelier de dansuri tradiționale sârbești, cu Ansamblul „Zora” – Atelier de dansuri tradiționale macedonene, cu Ansamblul „Toska” Muzeul Astra, Gospodărie cu joagăr tras de cai, Gura Râului, județul Sibiu * ora 12.00 – Hora satului. Atelier de dansuri tradiționale din Mărginimea Sibiului, cu Ansamblul Școlii de Dans „Ioan Macrea” și Ansamblul „Cibinul” al Palatului Copiilor Sibiu Muzeul Astra, Târgul de ţară * ora 17.00 – Spectacol folcloric, susținut de ansamblurile „Ankira Anadolu” – Turcia și „Del Bernal”- Mexic. Prezintă: Traian Stoiță
VINERI, 5 AUGUST 2022
Muzeul Astra, Târgul de ţară * ora 11.00 – Atelier de dansuri tradiționale turcești, cu Ansamblul „Ankira Anadolu” – Atelier de dansuri tradiționale bulgărești, cu Ansamblul „Iskra” * ora 12.00 – Spectacol folcloric, susținut de Ansamblul „Iskra” – Bulgaria Prezintă: Traian Stoiță Str. Nicolae Bălcescu – Piața Mare din Sibiu * ora 18.00 – Parada portului popular PIAȚA MARE DIN SIBIU * ora 19.00 – Spectacol folcloric „Junii Sibiului şi invitaţii lor” Robert Târnăveanu, Alina Bîcă, Adrian Neamțu, Paula Medrea, Geanina Gavrilă, Ina Chiriac, Giulia Medrea, Ilie Caraș, Daria Gâdea, Roberta Selagea, Sînziana Ștefan, Marcel Părău, Camelia Cozma Stoiță, Nelu Albu, Oana Bozga, Bogdan Toma, Iulia Mihai, Ovidiu Homorodean, Daniel Pop, Andra Matei, Ilie Medrea, Dumitru Teleagă, Marius Ciprian Pop, Mariana Ionescu Căpitănescu, Vasilica Tătaru, Alina Pinca, Mariana Deac, Ionuț Fulea, Niculina Stoican, Dinu Iancu Sălăjanu, Andreea Voica Ansamblurile Folclorice „Ceata Junilor” „Veteranii Junii Sibiului” Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului” Prezintă: Iuliana Tudor
SÂMBĂTĂ, 6 AUGUST 2022
Muzeul Astra, Gospodărie de Nemeș, Berbești, județul Maramureș, din Complexul arhitectonic maramureșean * ora 11.00 – Atelier de dansuri tradiționale din zona Bihorului, cu Ansamblul Folcloric „Bihorul” Muzeul Astra, Târgul de ţară * ora 11.30 – Spectacol folcloric, susținut de: Ansamblul Folcloric Profesionist „Cununa Carpaților” – București Călin Brăteanu, Taraful „Obcina”, Ansamblul „Arcanul bătrânesc” din Frătăuții Noi – Suceava. Prezintă: Traian Stoiță * ora 16.00 – Spectacol folcloric, susținut de ansamblurile „Dor Transilvan” – Cluj, Iulia Bucur și Adriana Irimieș, „Mărginimea”, „Târnavele” – Sibiu, Teodora Chirilă, Arinda Stoia, Bianca și Diana Crețu. Prezintă: Traian Stoiță
PIAȚA MARE DIN SIBIU * ora 19.00 – Spectacol folcloric, susținut de ansamblurile: „Ardealul” – Sibiu, „Zora” – Serbia, „Bihorul” – Bihor și Maria Ghiț, Romina Suciu, Adi Balint, „Ankira Anadolu” – Turcia, „Rapsodia Someșană” – Cluj și Ana Ilca Mureșan, „Cununa Carpaților” – București și Daniel Turică – Concert extraordinar, susținut de: „Orchestra de Muzică Populară din Voivodina” – Serbia Răzvan Năstăsescu, Codruța Rodean, Bogdan Cioranu, Traian Stoiță, Alina Ceuca, Anda Horoba, Izabela Tomița și Gabriel Popescu, Aurora și Săndel Mihai, Ancuța Corlățan, Nicu Mâță, Stana Stepanescu și Bojidar Ciobotin, Sebastian Emanuel Stan, Adriana Anghel, Mariana Anghel, Cristian Pomohaci, Tudor Furdui Iancu și Nicolae Furdui Iancu Prezintă: Iuliana Tudor
DUMINICĂ, 7 AUGUST 2022
Muzeul Astra, Târgul de ţară * ora 12.00 – Spectacol folcloric, susținut de ansamblurile „Ankira Anadolu” – Turcia și „Rapsodia Someșană” – Cluj. Prezintă: Traian Stoiță PIAȚA MARE DIN SIBIU * ora 19.00 – Spectacol folcloric, susținut de ansamblurile: „Dor Transilvan” – Cluj, cu Iulia Bucur și Adriana Irimieș „Arcanul bătrânesc” din Frătăuții Noi, Taraful „Obcina” și Călin Brăteanu „Doina Aiudului” – Alba „Del Bernal” – Mexic „Iskra”- Bulgaria – Spectacol folcloric „Tineri și populari”, susținut de: Alexandra Chira, Andreea Dinu, Simona Alexandru, Mihai Teacă, Ioana Ștefan, Mădălina Mureșan, Ingrid Boengiu, Cătălina Rotaru, Alexandru Brădățan, Paul Ananie, Oana Tomoiagă, Gabriel Dumitru, Andreea Haisan, Ansamblul Folcloric Profesionist „Cindrelul- Junii Sibiului” * ORA 21.00 – CONCERT EXTRAORDINAR „LOREDANA & JUNII SIBIULUI” Orchestra „Agurida”, Ansamblul Folcloric Profesionist ,,Cindrelul – Junii Sibiului” și invitați speciali Prezintă: Iuliana Tudor
Director festival: Silvia Macrea Sursa:traditiisibiene.ro
Ansamblul Ansamblul „TRADIȚII” SOMESUL-NAPOCA din cadrul USAMV din oraşul CLUJ-NAPOCA – România a fost fondat în anul 1973 de directorul artistic al ansamblului Dr.Zamfir Dejeu.
Scopul activităţii ansamblului este de a cultiva şi conserva creaţia tradiţională din România si, mai ales, din Transilvania, remarcându-se prin specificitate si universalitate in domeniu.
Dansatorii au în repertoriu circa 50 de dansuri tradiţionale provenind din cele mai importante zone folclorice ale ţării: Valea Someşului, Câmpia Transilvaniei, Huedin, Bihor, Bazinul Meseș, Codru, Târnave, Maramureş, Hunedoara precum şi dansuri româneşti din loc. Aletea-Ungaria. Pe de altă parte instrumentiştii cunosc un număr impresionant de melodii din tezaurul nostru folcloric. Interpretarea fidelă – ca la Hora satului a faimoaselor dansuri româneşti şi a pieselor cântate ce provin direct din cercetări folclorice întreprinse de conducătorul ansamblului dr. Zamfir Dejeu, cercetător ştiinţific principal la Institutul „Arhiva de folclor a Academiei Române” Filiala Cluj Napoca adeveresc întru totul caracteristicile creaţiei tradiţionale româneşti.
Cele mai complexe dansuri pe care le execută dansatorii sunt cele din Câmpia Transilvaniei (loc. Tritenii de Jos jud. Cluj – Purtata, Fecioreasca cu fată, Târnăveana, Cioarsa, Învârtita în două laturi şi Hărţag, loc. Fărău, AB – Haidăul, De purtat de pe Mureş, Datul fetei pe sub mână, De ponturi cu fată, Mureşană, şi Hategană, Fecioresc si Invartita din Boiu, HD Se întâlnesc aici ritmurile: binar, sincopat şi asimetric ce produc pe verticală o adevărată poliritmie iar pe orizontală o nebănuită polimetrie. Se joacă după melodii interpretate de clasicul Trio transilvan: vioară, contră şi contrabas, dansatorii dialogând prin strigături pe diferite teme cum ar fi despre joc. Momentele de virtuozitate constau în dansurile fecioreşti. Feciorii bat cizma întrecându-se între ei, pentru ca la sfârşit, fiecare să-şi ia fata pe care o învârte nebuneşte din plăcere încântând privirile spectatorilor. Se naşte o aşa numită euforie artistică. La aceasta frumuseţe coregrafică contribuie şi cromatica impresionantă a costumelor populare de sărbatoare pe care le poartă dansatorii şi în care sunt imprimate toate culorile pămîntului. Ansamblul are două casete video, două CD-Rom, iar orchestra un disc editat la festivalul internaţional de la Montoire-Franţa, un disc Electrecord, trei CD şi trei casete audio. Se folosesc multe instrumente tipice româneşti : fluierul pastoral, taragotul, vioara cu trompetă, ţambalul, daireaua. CD-urile cuprind materiale folclorice existente de-a lungul anilor în repertoriul soliştilor instrumentişi, a tarafului şi a ansamblului de dansuri. Valorificarea lor s-a făcut ţinând cont de interpretările iniţiale ale purtătorilor de folclor. Nu lipsesc nici unele piese de mare popularitate şi virtuozitate, cum este de exemplu Ciocârlia, care este interpretată însă într-un mod original. De la înfiinţare până în prezent ansamblul a obţinut numeroase premii naţionale si internaţionale, dintre care amintim pe cele mai importante: – 1974 – “Discul de Aur” şi “Colierul de Argint”, Dijon – Franţa; – 1978 – Trei premii I pentru dansuri si solişti instrumentişti, Middlesbrough – Anglia; – 1980 – Premiul I pentru orchestră şi trofeu pentru solista vocală, Iustina Dejeu, Middlesbrough – Anglia; – 1983 – “Premiul Juriului”, Charolles – Franţa; – 1990 – “Premiul juriului”, Villefranche de Rouergue – Franţa; – 1991 – “Premiul pentru muzică”, Reims – Franţa; – 1993 – “Certificat de distincţie”, Drummondville – Canada; -1993 – “Marele Trofeu” pentru Dansuri în Coregrafie, EISTEDDFOD, Roodepoort – Africa de Sud; -1997 – Şase premii, “TEESIDE INTERNATIONAL EISTEDDFOD”, Middlesbrough – Anglia; – 1997 – Marele premiu la Festivalul naţional al cântecului popular de cătănie,ediţia III-a, Cluj Napoca, Romania – 1999 – Premiul Juriului, Ribnitz – Damgarten – Germania; – 2002—Trofeul festivalului’’Serbările transilvane’’, ediţia III-a, Cluj-Napoca, România – 2003 –“Certificat de distincţie”, Drummondville – Canada; – 2004 – „Certificat de distincţie”, Guaruja – Brazilia – 2006 – „Diplomă de onoare”, San Bernardo – Chile Premiul II pentru Dansuri în Coregrafie, Llangollen International Musical Eisteddfod – Anglia – 2008 – Diplomă de excelenţă, Muzeul Satului Bucureşti –numeroase diplome de onoare în Circuitul din Columbia – un mare succes cultural – 2009 – diplome de recunoştinţă la festivalurile din statele Valencia şi Barcelona – Venezuela 2010 – “The First Prize”, International Folclore Festival I.O.V.,C.I.O.F.F. Sumperk 2010, Czech Republic2011 – „The brilliant Trophy” – Alnwick, England Ansamblul „SOMESUL-NAPOCA” încearcă sa exprime, prin ceea ce prezintă cu diferite ocazii, inclusiv în workshopuri, dansurile şi melodiile româneşti cele mai autentice. În acelaţi timp caută prin toate mijloacele artistice să reflecte optimismul, vitalitatea si mândria poporului român, să facă cunoscută adevărata imagine a ţării noastre în lumea largă. Dirijor prof. drd. Doru Dejeu prof. coregrafi: Crina-Alexandra Căprar și Marian Andrei Mezdrea.
PALMARES INTERNAŢIONAL FRANŢA 1974 –DIJON „DISCUL DE AUR” „COLIERUL DEARGINT” ITALIA 1976–MESSINA ANGLIA 1978 –MIDDLESBROUGH PREMII: SOLIŞTI INSTR., DANSURI FRANŢA 1979 –TARBES ANGLIA 1980 –MIDDLESBROUGH PREMII I: ORCHESTRĂ, DANSURI SOLIŞTI VOCALI IUGOSLAVIA 1981 –ZAGREB FRANŢA –MONTOIRE, FELLETIN GERMANIA 1982 –ULM FRANŢA 1985 –SAINT CALLAIS, LE NOUVION EN TIERACHE GERMANIA –ULM UCRAINA 1988 –KIEV FRANŢA 1990 –NANTES, AUBIGNY VILLEFRANCHE DE ROUERGUE UCRAINA 1991-MIRONOVKA FRANŢA –REIMS PREMIUL I: MUZICĂ OLANDA 1992 –RAALTE, WARFFUM FRANŢA – MAZAMET, SAINT AFRIQUE CANADA 1993 –DRUMMONDVILLE CERTIFICAT DE DISTINCŢIE AFRICA DE SUD–ROODEPORT TROFEUL PENTRU DANSURI ÎN COREGRAFIE SLOVACIA 1994 –KOSICE OLANDA –ODOORN, RUURLO MEXIC –GUANAJUATO FESTIVAL „CERTANTINO” SPANIA 1995– PALMA DE MALLORCA GERMANIA – PADERBORN FRANŢA – MAZAMET U.S.A. 1996– IDAHO, UTAH, ILLINOIS OLANDA 1997 – RUURLO ANGLIA –MIDDLESBROUGH 6 PREMII FRANŢA –LE NOUVION –EN- THIERACHE U.S.A. 1998 –TURNEU GERMANIA –RUDOLSTADT, RIBNITZ-DAMGARTEN GERMANIA 1999 –ERFURT, RIBNITZ- DAMGARTEN – Premiul Juriului UZBEKISTAN –SAMARKAND CHINA – NANING, WHUAN, SHANGHAI, BEIJING GERMANIA 2000 – ULM SUEDIA – RATVIK ITALIA – TRIESTE GERMANIA 2001-Mosbach,Ulm UNGARIA –Babarc GERMANIA 2002-Ulm FINLANDA –Kaustinen BELGIA-Namur-Jambes FRANTA-Le Nouvion-en-Thierache CANADA-2003 – Sainte Marie de Beauce, Drummondville, Cornwall SPANIA – 2004 – Madrid BRAZILIA – Guaruja, Passo Fundo NORVEGIA – 2005 – Forde CHILE –2006– San Bernardo, Valdivia, Constitucion Anglia – Llangollen, premiul II pentru Dansuri in coregrafie Premiul I pentru cuplu de dans Franta – Le Nouvion en Thierache, La Capelle Franţa – 2007 – Turneu artistic POLONIA –2008 – Cracovia, Nowy Sacz AUSTRIA – Kapfenberg GERMANIA – Schieder – Schwalenberg COLUMBIA – Circuit artistic VENEZUELA-2009 – Guacara (Valencia), Guanta (Barcelona) FRANTA –2010 – Machecoul CEHIA – Sumperk ANGLIA – 2011 – Alnwick FRANTA – 2012 – (Bretania) – St. Malo, Pontivy, Rosporden ITALIA – 2013 – Ausonia-Minturno CHINA – Zhengzhou, Luoyang – Provincia HENAN EGIPT – 2014 – Aswan, Abu Simbel CHINA – Funing, ProvinciaJiangshu SLOVENIA – 2015 – Ljubljana FRANTA -2016 – Le Rouge SPANIA – Zaragoza USA – 2017 CEHIA – 2018 – Praga INDONESIA – Surabaya, Tenggarong FRANTA – 2019 – Lurcy Levis CIPRU – Mehmetcik EMIRATELE ARABE UNITE – 2020-Abu Dhabi
Sesiunea de consultări a Consiliului Internațional de Organizare a Festivalurilor Folclorice a sectorului Central si Nord European s-a finalizat prin stabilirea calendarului elecțiunilor pentru președinția CIOFF.
Cincisprezece delegați (Republica Cehă, Israel, Luxemburg, Slovenia, Austria, Estonia, Țările de Jos, România, Ucraina, Belgia, Finlanda, Norvegia, Slovacia și Regatul Unit) au participat la reuniunea Sectorului Europei Centrale și de Nord a Consiliului Internațional al Organizații de Festivaluri de Folclor și Arte Populare CIOFF®. Pe parcursul celor trei zile, delegații naționali au discutat despre activitatea viitoare și situația organizației CIOFF® în regiunea noastră.
Au fost șase sesiuni diferite: rapoarte ale comisiilor culturale, festivaliere și juridice; informații din acțiunea Consiliului CIOFF din ultimul an; situația noastră financiară; relația cu UNESCO; Strategii de PR și marketing și pregătire pentru următoarea Adunare Generală de la Puerto Vallarta (Mexic) în noiembrie 2022. „Sunt foarte recunoscător pentru această întâlnire. După restricțiile din cauza pandemiei, am avut ocazia să ne reîntâlnim personal. Este o perioadă dificilă pentru organizația noastră; cu toate acestea, cred cu tărie că CIOFF® încă deține o poziție puternică în cadrul societăților culturale din întreaga lume.” – a explicat dna Susanne Kramer, președintele Sectorului Europei Centrale și de Nord. Pe lângă munca administrativă, delegații au avut ocazia să participe la un spectacol popular: „Welkom in Nederland” în regia lui Guus van Kan.
Nouăzeci de minute de dans, muzică și cântec au creat o experiență de neuitat, care ne-a permis să cunoaștem cultura mai bine Olanda. Opt grupuri din toate părțile Olandei au arătat puterea colorată a folclorului. „Intenția noastră a fost să integrăm grupurile din Țările de Jos pentru un singur proiect de artă – și a funcționat! Sunt atât de mândru de asta. Oaspeții noștri internaționali au descoperit cât de diverse sunt tradițiile noastre.” – a explicat domnul David Ramon Kloosterhuis, președintele CIOFF® Țările de Jos.
Cel de-al 16-lea Comitet ICH al UNESCO s-a reunit la Paris în perioada 12-18 decembrie;
Pentru CIOFF® a fost foarte important să urmărim această întâlnire -online- pentru că am cerut reînnoirea acreditării noastre! suntem bucuroși să anunțăm că astăzi comitetul ICH UNESCO a decis să ne prelungească acreditarea pentru următorii 4 ani.
Aceasta este o mare realizare pentru organizația noastră și suntem siguri că relația noastră cu UNESCO se va îmbunătăți chiar și în viitor! Mulțumim Magdalenei Tovornik și Laurei Lopez pentru munca lor importantă în acest domeniu și, de asemenea, mulțumiri acelor secțiuni naționale care au ajutat la completarea chestionarului!
Vom prezenta toate rapoartele despre aceste întâlniri tuturor secțiilor naționale în timpul următorului nostru congres;
Reuniunile Forumului ICH ale ONG-urilor și – Reuniunile comitetului ICH UNESCO.
Festivalul ”Hora Mare” – ediția 2024 va avea loc în perioada 14-19 august
Festivalul Internațional de Folclor „Hora Mare”, organizat de Centrul Județean de Cultură și Creație prin Centrul Cultural Județean Călărași, se desfășoară în orașul Călărași, în inima Câmpiei Bărăganului. Situat in sud, separat de Bulgaria vecina prin vechea Dunăre, Călărași se afla la doar 120 km distanta de București – capitala României si la 144 km de Constanta, oraș maritim, care găzduiește cel mai mare port de la Marea Neagra.
Ajuns deja la ediția a XXVIII-a, Festivalul Internațional „Hora Mare” este cel mai complex eveniment folk din județ, fiind așteptat cu mare plăcere și interes de publicul călărășean. Deoarece obiectivul principal al Centrului Cultural Județul Călărași este promovarea culturii, Festivalul Internațional de Folclor „Hora Mare” este utilizat pentru promovarea diversității folclorului internațional, prezentând publicului din țara noastră obiceiurile și bogăția diferitelor culturi, în scopul de a spori dimensiunea interculturală.
Festivalul Internațional de Folclor „Floare de pe Bărăgan“, inclus în calendarul Consiliului Internaţional de Organizare a Festivalurilor de Folclor (C.I.O.F.F), este organizat de Consiliul Județean Ialomița, Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Ialomița și Consiliul Local Slobozia.
În anul 1994 începea în Bărăganul ialomiţean un festival ce îşi propunea să adune laolaltă, într-o adevărată sărbătoare a cântecului, dansului şi portului popular, artişti din toate colţurile lumii.
Festivalul se desfăşoară în municipiul Slobozia şi unele localităţi ale judeţului Ialomiţa. Participarea este posibilă pe baza invitaţiei oficiale primite din partea organizatorilor, în urma selecţiei ofertelor venite din partea diferitelor ansambluri şi grupuri folclorice din întreaga lume. De-a lungul timpului au fost oaspeţii festivalului ansambluri folclorice din Franţa, Italia, Spania, Rusia, Turcia, Cipru, Grecia, Polonia, Bulgaria, Armenia, Serbia, Macedonia, Slovacia, Ucraina, Israel, Peru, Republica Moldova.
Prin cântec, dans şi reprezentaţii de artă populară, festivalul promovează frumuseţea, unicitatea fiecărei naţiuni, în contextul globalizării şi al păstrării identităţii socio-culturale. Schimburile culturale şi de idei contribuie din plin la cunoaşterea umană, la întărirea prieteniei şi îmbogăţirea orizontului spiritual al participanţilor.
La reuşita manifestării contribuie de fiecare dată si Primăriile şi Consiliile locale, Casele de cultură şi Căminele culturale din judeţ, care de fiecare dată sunt gazdele primitoare ale grupurilor vizitatoare. Alături de ansamblurile folclorice din străinătate, pe scenele judeţului evoluează de fiecare dată solişti vocali, grupuri vocale şi de dansuri, ansambluri artistice din judeţ, frumuseţea folclorului ialomiţean şi românesc fiind apreciată la adevărata sa valoare de oaspeţii festivalului.
Începând cu anul 1994, când s-au pus bazele acestei manifestări artistice cu caracter internaţional, an de an festivalul a crescut valoric, impunându-se în viaţa cultural-artistică a judeţului Ialomiţa şi a ţării. Spectaculoasele parade ale portului popular, spectacolele folclorice susţinute pe scenele judeţului, întâlnirile dintre mesagerii diferitelor culturi, spiritul competitiv, de înalt profesionalism, cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor diferitelor popoare se înscriu în această extraordinară atmosferă magică de bucurie a cântecului şi dansului, aflată sub semnul colaborării şi prieteniei.
Locuitorii din Ialomiţa aşteaptă de fiecare dată cu inimile deschise această sărbătoare a folclorului de pretutindeni şi sunt nerăbdători să cunoască obiceiurile şi cultura altor popoare prin intermediul dansului, muzicii şi costumelor populare. Varietatea dansurilor, a ritmurilor, a costumelor tradiţionale atrage de fiecare dată atenţia şi câştigă admiraţia celor îndrăgostiţi de folclor, reflectând istorie, cultură, atitudini, valori.
1997 – Ansamblul folcloric ”Russkie Napevy” – Rusia Evenimentul este o adevărată sărbătoare a cântecului şi dansului popular, o explozie de originalitate şi tradiţii, păstrate din generaţie în generaţie şi transmise mai departe prin intermediul artei spectacolului.
Participanţii la această manifestare au ocazia, pe parcursul festivalului, să viziteze judeţul Ialomiţa cu oraşele şi comunele sale, cu atracţiile sale, dar şi cu ospitalitatea proverbială a locuitorilor săi.
Sub marea umbrelă a folclorului s-au legat de-a lungul timpului prietenii durabile care nu ţin cont de relaţii sociale şi opinii politice. Oamenii îndrăgesc folclorul, bun spiritual de preţ, îl receptează bucuroşi, cu exuberanţă, pasiune, patimă, dornici de autenticitate, interpretare adecvată, varietate şi culoare, creaţia populară constituind un inepuizabil izvor de inspiraţie.
Discuţiile, vizitele, spectacolele, paradele au înseamnă de fiecare dată un răgaz acordat deschiderii către modul de a fi al celuilalt, tocmai pentru o mai bună identificare a fiecăruia. Astfel de festivaluri reprezintă pentru judeţul Ialomiţa ocazii prin care putem demonstra că suntem europeni.
Festivalul Internaţional de Folclor „Floare de pe Bărăgan“ este o manifestare culturală de maximă importanţă pentru judeţul Ialomiţa, un moment de întâlnire şi schimburi spirituale între diverse popoare, tradiţii şi culturi, sub semnul prieteniei şi păcii.
Nimeni nu s-ar fi gândit că orașul nostru ar putea organiza un Festival Internațional de Folclor care să participe la atâtea ansambluri, din toată lumea. Reprezentanți din peste 30 de țări prezenți la aceste trei ediții ale Festivalului, care s-au desfășurat până acum, au descoperit la Aiud o atmosferă culturală excepțională, în deplin acord cu o comunitate foarte deschisă și primitoare. O comunitate care se laudă cu acest eveniment și îl consideră din acest punct de vedere, emblematic pentru tot ceea ce promovează valorile culturale și artistice specifice fiecărei națiuni participante. Primul Festival a avut loc în 2011, implicând un număr de 40 de ansamblu folcloric din 10 țări (Turcia, Grecia, Italia, Rusia,……). Inițiativa organizării acestui festival a venit de la Ansamblul nostru folcloric „Doina Aiudului”, care a participat la numeroase festivaluri internaționale în toată Europa. Ideea transmiterii și promovării multiculturalismului a fost îmbrățișată de primarul și guvernarea municipiului, ceea ce a făcut posibilă desfășurarea primului festival în 2011. Primele ediții ale Festivalului Internațional de Folclor au găzduit ansambluri folclorice din țările în care a participat și Grupul Folcloric „Doina Aiudului”. Datele evenimentului sunt stabilite în perioada 1-7 august. În această perioadă, programul este variat. Toate adunările de folclor joacă pe scenă în fiecare seară, iar la sfârșitul Festivalului participă la o mare festivitate, pentru premiul performanței artistice. În ultima zi a spectacolului are loc parada costumelor, un moment de excepție, în care întreg orașul se familiarizează cu vestimentația și momentele artistice remarcabile, pregătite la fiecare ansamblu participant.
